Pârvulescu Cornelia, Bușteni – arteriopatie obliterantă

Oameni buni vă rog, nu mai fumați!” Va rog acest lucru ca mama și ca sora în acelasi timp. În urmă cu 16 ani fiul meu, un fumător înrăit, în varstă de numai 27 de ani a facut la piciorul drept arteriopatie obliterantă (arterită) și carnea de pe degete a început să îi cad. Am fost la spital la Sinaia și medicul ne-a spus că nu mai există nici o posibilitate decât amputarea piciorului drept. Urma să mergem la spitalul de la Tg Mureș unde urma să aibă loc amputarea. În acel an fiind o iarnă foarte geroasă (-20 de grade), nu am putut să ne deplasăm , din acest motiv am amânat plecarea. Intr-o seara uitandu-mă la televizor am vazut o familie din Slobozia care împreuna cu ginerii și copii multumeau domnului Chivu Stelian pentru că salvase piciorul de la amputare, soțului și tatălui lor, care fusese într-o situație mult mai gravă decât băiatul meu. Familia se numea Cojocaru. Eu lucrând la posta din Bușteni am căutat imediat în cartea de telefon numarul domnului Cojocaru și am aflat numărul de telefon al domnului Chivu Stelian. L-am sunat imediat , dânsul întrebandu-mă daca fiul meu fumeaza, i-am răspuns că ,,da” și mi-a spus că nu poate să-mi trimită decât dacă se lasă de fumat, pentru că trebuie sa-și aleagă între picior și țigare. În durerile groaznice în care era mi-a promis că se lasă de țigari, iar dansul mi-a trimis tratamentul necesar (ceaiurile, picăturile pentru ceai, unguentele pentru masaj și tincturile pentru rană). Au trecut 16 ani și fiul meu este nefumător convins și în același timp cu rănile vindicate.

Și fratele meu Scrioseanu Florin în vârstă de 78 de ani, tot un fumător înrăit a făcut arteriopatie obliterantă cu răni la degetele de la picioare. În această situație l-am sunat din nou pe domnul Chivu Stelian, întrebându-mă din nou același lucru ,,dacă este fumător”, i-am răspuns că ,,da”. Dânsul m-a pus să-l întreb dacă se poate lăsa de țigări, iar răspunsul fratelui meu a fost ,,că nu poate”. După două săptămâni a apărut la călcâi o rană mult mai mare decât la degete și durerile erau cumplite. A fost la spital, la Azuga, acolo medicul spunândui că nu mai are nici o șansă decât amputarea. Când a auzit verdictul mi-a spus să-l rog pe domnul Chivu Stelian să îi trimită și lui tratamentul pe care l-a trimis și fiului meu, promițând că se lasă de țigări. I-am garantat domnului Chivu Stelian că se lasă, iar dânsul i-a trimis tratamentele naturiste. În timp de două luni rănile s-au închis și s-au vindecat. Asta era în primăvara anului 2015 când fratele meu avea 77 de ani. Acum are 78 de ani și se deplasează singur la piață, la magazine și unde dorește el. Mulțumim pe această cale Bunului Dumnezeu și domnului Chivu Stelian care a primit acest dar.

Pârvulescu Cornelia din Bușteni, telefon 0753304167