Ce este scleroza multipla?
Scleroza multipla (SM) este una dintre cele mai comune boli ale sistemului nervos central (creierul si coloana vertebrala). SM este o stare demielinizanta inflamatorie. Mielina este un invelis gras care izoleaza nervii, avand un rol similar cu izolatia unui fir electric, permitand nervilor sa transmita impulsuri foarte rapid.
Viteza si eficienta transmiterii acestor impulsuri nervoase stau la baza miscarilor line, rapide si coordonate fara un efort constient. In scleroza multipla pierderea mielinei (demielinizarea) este insotita de o incapacitate a nervilor de a transmite impulsuri electrice de la, si spre creier, acest fapt producand diversele simptome ale SM. Locurile in care mielina a disparut (leziuni sau placi) apar ca zone intarite (cicatrici): in scleroza multipla aceste cicatrici apar In perioade diferite, in zone diferite ale creierului si ale sirei spinarii – termenul de Scleroza Multipla insemnand literal “multe cicatrici”.
Cine poate fi afectat?
Incidenta Sclerozei multiple in randul femeilor este mai ridicata decat la barbati cu aproximativ 50% (adica in proportie de 3 femei pentru fiecare 2 barbati). Scleroza multipla este o boala a adultului tanar, varsta generala a inceputului manifestarilor fiind intre 29-33 de ani, dar aceasta plaja este mult mai larga, de la 10 la 59 de ani. Odata cu aparitia tehnicilor de diagnostic specializat, cum ar fi scanner-ul cu Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN) exista cazuri de SM diagnosticate chiar din copilarie nu doar din adolescenta, astfel incat limita inferioara de varsta de 15 ani exprimata in textele de specialitate nu trebuie sa fie vazuta ca o limita fixa in ceea ce priviste diagnosticarea bolii.
SM nu este contagioasa, prietenii si familia dumneavoastra nefiind in pericol. SM nu este o boala ereditara desi exista o predispozitie genetica, ceea ce explica frecventa mai ridicata in familiile in care boala este deja existenta. Riscul marit in randul copiilor si semenilor persoanelor cu SM poate fi o consecinta a mediului similar si al unei predispozitii comune pentru boala.
Care sunt formele de scleroza multipla?
Evolutia SM este una greu de prevazut. Unele persoane sunt afectate intr-o foarte mica masura de boala, altele avanseaza rapid spre invaliditatea totala in timp ce marea majoritate se afla intre aceste doua extremitati. Desi fiecare individ in parte va avea o combinatie diferita intre simptomele SM [MS Symptoms] exista un numar de modele distincte legate de evolutia bolii:
scleroza multipla cu puseuri(perioade de criza si atenuare alternative):
In aceasta forma a SM apar puseuri neprevazute (agravari, atacuri) in timpul carora apar noi simptome sau simptomele existente se agraveaza. Aceste puseuri se manifesta pe durate de timp diferite (zile sau luni) iar recuperarea este totala sau partiala. Boala poate fi inactiva timp de luni sau ani de zile.
Frecventa: aproximativ 25%
scleroza multipla benigna:
Dupa unul sau doua atacuri cu recuperare completa, aceasta forma de SM nu se agraveaza in timp si nu exista o invaliditate permanenta. SM poate fi identificata ca benigna doar daca, dupa 10-15 ani de la forma initiala nu exista decat invaliditate minima si daca la inceput a fost catalogata ca fiind SM cu puseuri. SM benigna tinde sa fie asociata cu simptome mai putin grave in faza initiala (de exemplu senzoriale).
Frecventa: aproximativ 20%
scleroza multipla progresiva secundara:
La unele persoane care la inceput au avut SM cu puseuri, exista o agravare progresiva a gradului de invaliditate in cursul bolii, de multe ori aceasta fiind insotita de puseuri suprapuse.
Frecventa: aproximativ 40%
scleroza multipla progresiva primara:
Aceasta forma a SM este caracterizata prin lipsa unor atacuri distincte, dar cu un debut lent si cu simptome agravante progresive. Exista o acumulare a deficientelor si a handicapurilor care se pot plafona la un moment dat sau care pot continua de-a lungul anilor.
Frecventa: aproximativ 15%